Emmanuel Grégoire la Paris, Benoît Payan în Marsilia, Josée Massi la Toulon, Guillaume Guérin la Limoges, Johanna Rolland la Nantes... Duminică, 22 martie 2026, francezii au participat la al doilea tur al alegerilor municipale din 2026, și au ales primarul și echipa administrativă a localității lor. În total, aproape 35.000 de primari au fost aleși între 15 și 22 martie.
Acesti aleși locali își exercită în mod obișnuit mandatul pentru șase ani, cu excepții. Astfel, primarii și consilierii locali ar trebui să își păstreze funcțiile până în 2032. Însă...
Este posibil ca Ministerul de Interne să decidă amânarea alegerilor locale programate în Franța pentru 2033, stabilind astfel un mandat de șapte ani pentru primari. Motivul? Calendarul electoral francez, care riscă să fie prea aglomerat în anii următori.
În 2027, francezii vor fi din nou chemați la urne, de data aceasta pentru a alege următorul președinte al Republicii. Mandatul președintelui durează cinci ani. În 2032, alegătorii vor trebui să voteze atât pentru președinte, cât și pentru primari. Vor fi organizate patru scrutinuri, o campanie electorală îndelungată și promisiunea unor dificultăți multiple în fața, atât a organizatorilor, cât și a clasei politice, dar și a publicului, care va fi copleșit de informații și program electoral diverse.
Așadar, soluția ar fi amânarea alegerilor locale cu un an. Un plan similar a fost deja folosit la începutul anilor 2000: primarii au fost aleși în 2001, iar alegerile prezidențiale au avut loc în 2007, astfel încât edilii au rămas în funcție până în 2008.
Până în prezent, nu a fost anunțată oficial nicio prelungire a mandatului. Într-un interviu acordat Ouest France în luna aprilie 2025, ministrul Bruno Retailleau a recunoscut, însă, că „soluția decalării cu un an este, cel mai probabil, cea mai bună variantă”. Dacă alegerile prezidențiale anticipate nu vor avea loc până atunci, guvernul va trebui să găsească o soluție pentru a ajusta calendarul electoral din anul 2032.
