Ascunsă într-o grădină magnifică din arondismentul 16 din Paris, vizavi de Turnul Eiffel, Maison de Balzac este una dintre comorile puțin cunoscute ale capitalei. Nu există o modalitate mai bună de a descoperi singura casă pariziană a scriitorului, încă vizibilă astăzi, decât în timpul Nuit des Musées! Acest eveniment cultural are loc în fiecare an primăvara, cu un program de vizite nocturne gratuite, adesea însoțite de evenimente speciale. Este un mod neobișnuit de a vă cufunda în patrimoniul nostru.
Maison de Balzac, casa celebrului scriitor, și grădina sa secretă cu vedere la Turnul Eiffel
Maison de Balzac, una dintre casele celebrului scriitor, este una dintre bijuteriile literare ale capitalei, situată în arondismentul 16 din Paris. Această casă-muzeu dispune, de asemenea, de o grădină incredibilă cu vedere la Turnul Eiffel, precum și de o cafenea. [Citeşte mai mult]
În această sâmbătă 23 mai 2026, muzeul dedicat lui Honoré de Balzac ne invită astfel să profităm de a 22-a ediție a Nopții Muzeelor la Paris. Veniți să admirați casa în care întreaga Comédie humaine a fost finalizată, și lăsați-vă cuprinși de spiritul unuia dintre cei mai mari scriitori francezi.
Maison de Balzac găzduiește numeroase portrete ale artistului și ale personajelor sale, precum și picturi, gravuri și desene. Muzeul ne oferă o privire nouă asupra capodoperei lui Balzac și ne face să ne dorim să citim din nou toate romanele sale!
În cadrul Nopții muzeelor 2026, Casa Balzac propune o deschidere nocturnă specială până la ora 22:00.
„Un rău de care un om de companie bună sau o femeie la modă nu poate scăpa este să asculte o lectură în salon” ([Balzac], La Mode, 20 noiembrie 1830)
Salons-urile din secolul al XIX-lea ocupă un loc central în răspândirea ideilor. Moșteniți ai formelor de sociabilitate din secolul al XVIII-lea, ei evoluează pentru a acorda mai mult spațiu literaturii și artelor decât lumii mondene, fără ca aceasta să fie înlăturată cu desăvârșire. Li se atribuie numele de cenaclu, termen inventat de Sainte-Beuve și preluat de Hugo. Balzac însuși își imaginează un cenaclu în „Iluzile Pierdute”, în jurul lui Daniel d’Arthez.
Aici se conversează, se cântă, se dansează, se declamă; mai ales, își e pune la încercare operele. Loc de lecturi și dezbateri, salonul oferă scriitorului un prim public înainte de ediție: un auditori sacționat, format din elita intelectuală pariziană, capabilă să asigure difuzarea și radierea lucrărilor.
În timpul acestei noi Nopți a Muzeelor, veți fi invitați să parcurgeți împreună cu Balzac, în literatură și în muzică, patru saloane care au marcat epoca romantică: salonul Juliettei Récamier de la Abbaye-aux-Bois, salonul lui Charles Nodier la Arsenal, cenaclul lui Victor Hugo, pe strada Notre-Dame-des-Champs, sau salonul Delphinei de Girardin. Samantha Caretti, lecturatoare, și Florence Hennequin, violoncelistă, își propun să reînvie fiecărui salon din acea perioadă romantică și să evoce prezența lui Balzac în centrul acestor sociabilități literare și artistice, care au fost totodată locuri ale unor prietenii durabile.
Samantha CARETTI
Doctor în literatură franceză și profesoară agrégată de litere moderne, Samantha CARETTI și-a consacrat teza literaturii romantice în Franța în epoca Restaurării și numeroase articole despre scriitorii epocii, printre care Balzac, în L’Année balzacienne, 2002 („„Uniunea face puterea”: Balzac colaborator al întreprinderii romantice”).
Angajată în promovarea cunoașterii și difuziunii literaturii din secolul al XIX-lea, ea este președinta Societății prietenilor Custine, vicepreședinta Societății Chateaubriand, secretară generală a CL19 (Comitetul de Legătură al asociațiilor noiemiștiliste), organizează numeroase evenimente literare și artistice și participă la concerte-lecturi.
Florence HENNEQUIN
După ce a încheiat cu brio studiile la Conservatorul Național din Paris, Florence Hennequin intră în Orchestra Regională a Bretaniei. La șase ani de muzică simfonică mai târziu, se întoarce la Paris pentru a-și deschide orizonturi muzicale noi. Ea se exprimă, între altele, la Opera Națională din Paris, precum și în numeroase orchestre și ansambluri naționale și internaționale.
Preferințele sale eclectic îi mână să se specializeze în paralel în teatru muzical (la Palais de Chaillot, la Châtelet, la Opéra-Comique, la teatrul Mogador, Marigny, la Comédie-Française). Se află frecvent în muzică de cameră cu muzicienii Orchestrei Naționale din Franța. În prezent în turneu cu „Les Misérables”, ea evoluează pe scena de la teatrul Montparnasse în „Balada lui Souchon” cu Comédie-Française, spectacol regizat de Françoise Gillard.
19:15-19:45 : Salonul doamnei Récamier
20:00-20:30 : Salonul lui Charles Nodier
20:45-21:15 : Salonul lui Victor Hugo
21:30-22:00 : Salonul Delphinei de Girardin
„Un necaz de care un om de lume sau o femeie à la mode nu poate scăpa este să asiste la o lectură în salon” ([Balzac], La Mode, 20 noiembrie 1830)
Salons-urile din secolul al XIX-lea ocupă un loc central în răspândirea ideilor. Moștenitori ai formelor de sociabilitate din spațiul secolului al XVIII-lea, ei evoluează pentru a acorda mai multă miză literaturii și artelor decât lumii mondene, fără ca aceasta din urmă să dispară cu totul. Primesc denumirea de cenaclu, termen creat de Sainte-Beuve și preluat de Hugo. Însuși Balzac își imaginează un cenaclu în „Illusions perdues”, în jurul lui Daniel d’Arthez.
Acolo se discută, se cântă, se dansează, se declamă; mai ales, acolo se testează propriile opere. Un loc de lecturi și de dezbateri, salonul oferă scriitorului primul public înainte de tipărire: o audiență selectă, alcătuită din elita intelectuală pariziană, capabilă să asigure răspândirea și strălucirea lucrării.
În această nouă noapte a muzeelor, veți fi invitați să parcurgeți alături de Balzac, în literatură și în muzică, patru salonuri care au marcat epoca romantică: salonul Juliettei Récamier de la Abbaye-aux-Bois, salonul lui Charles Nodier la Arsenal, cenaclul lui Victor Hugo de pe strada Notre-Dame-des-Champs, sau salonul Delphinei de Girardin. Samantha Caretti, lectoare, și Florence Hennequin, violoncelistă, se vor strădui să reînvie fiecare dintre aceste întâlniri ale vremii romantice și să aducă în prim-plan prezența lui Balzac în centrul acestor sociabilități literare și artistice, care au fost totodată locuri de prietenii durabile.
Samantha CARETTI
Doctor în literatură franceză și profesor universitar agregat, Samantha CARETTI și-a dedicat teza literaturii romantice în Franța în vremea Restaurației și numeroase articole despre scriitorii acelei perioade, printre care Balzac în „L’Année balzacienne”, 2002 („„L’union fait la force”: Balzac, colaborator al întreprinderii romantice”).
Angajată în promovarea cunoașterii și difuzării literaturii secolului al XIX-lea, este președinta Societății prietenilor Custine, vicepreședintă a Societății Chateaubriand, secretară generală a CL19 (Comitetul de legătură al asociațiilor din secolul al XIX-lea), organizează numeroase evenimente literare și artistice și ia parte la concerte-lecturi.
Florence HENNEQUIN
După ce a finalizat cu strălucire studiile la Conservatorul Național din Paris, Florence Hennequin se alătură Orchestrei Régionale din Bretagne. Trecând prin șase ani de muzică simfonică, se întoarce la Paris pentru a-și deschide orizonturi muzicale noi. A susținut concerte, între altele, la Opera Națională din Paris, precum și în numeroase orchestre și ansambluri naționale și internaționale.
Preferințele sale diverse o îndeamnă să se specializeze concomitent în teatru muzical (la Palais de Chaillot, la Châtelet, la Opéra Comique, la Teatrul Mogador, Marigny, la Comédie-Française). Se află frecvent în recitaluri de cameră alături de membrii Orchestrei Naționale a Franței. În prezent în turneu cu „Les Misérables”, apare pe scena Teatrului Montparnasse în „La ballade de Souchon” alături de Comédie-Française, spectacol regizat de Françoise Gillard.
19:15-19:45: Salonul doamnei de Récamier
20:00-20:30: Salonul lui Charles Nodier
20:45-21:15: Salonul lui Victor Hugo
21:30-22:00: Salonul Delphinei de Girardin
„Un necaz de care un om cu bune maniere sau o femeie la modă nu poate scăpa este să asiste la o lectură în salon” ([Balzac], La Mode, 20 noiembrie 1830)
Salons-urile secolului al XIX-lea ocupă un loc central în răspândirea ideilor. Moștenit de la formele de sociabilitate ale veacului al XVIII-lea, spațiile de întâlnire evoluează pentru a acorda mai mult spațiu literaturii și artei decât mondanității, fără însă ca aceasta să fie exclusă. Le vom întâlni sub numele de cenaclu, termen creat de Sainte-Beuve și preluat de Hugo. Balzac însuși își imaginează un cenaclu în „ Ilusions perdues”, în jurul lui Daniel d’Arthez.
Acolo se conversează, se cântă, se dansează, se declamă; și, mai ales, își testează operele. Loc de lecturi și de dezbateri, salonul oferă scriitorului un prim auditoriu înainte de tipărire: un public ales, format din elita intelectuală pariziană, capabil să asigure răspândirea și răsunetul operei.
La această nouă Noapte a muzeelor, veți fi invitați să parcurgeți, alături de Balzac, în literatură și în muzică, patru saloane care au marcat epoca romantică: salonul Juliettei Récamier de la Abbaye-aux-Bois, salonul lui Charles Nodier de la Arsenal, cenaclul lui Victor Hugo, de pe strada Notre-Dame-des-Champs, sau salonul Delphinei de Girardin. Samantha Caretti, lectoare, și Florence Hennequin, violoncelistă, vor încerca să aducă la viață fiecare dintre aceste saloane ale vremii romantice și să evoce prezența lui Balzac în centrul acestor sociabilități literare și artistice care au fost totodată locuri ale prieteniilor durabile.
Samantha CARETTI
Doctor în literatură franceză și profesor universitar de litere moderne, Samantha CARETTI și-a dedicat teza literaturii romantice din Franța în perioada Restaurării, precum și numeroase articole despre scriitorii epocii, inclusiv Balzac în „L’Année balzacienne”, 2002 („„L’union fait la force”: Balzac, colaborator al întreprinderii romantice”).
Angajată în promovarea cunoașterii și difuzării literaturii secolului al XIX-lea, este președinta Societății prietenilor Custine, vicepreședintă a Societății Chateaubriand, secretară generală a CL19 (Comitetul de Legătură al asociațiilor din veacul al XIX-lea), organizează numeroase evenimente literare și artistice și participă la concerte-lecturi.
Florence HENNEQUIN
După ce și-a încheiat strălucit studiile la Conservatorul Național din Paris, Florence Hennequin se înscrie în Orchestra Regională a Bretaniei. La șase ani de muzică simfonică în spate, se întoarce la Paris pentru a se deschide către noi orizonturi muzicale. Se află pe scenă la Opéra National de Paris, precum și în mai multe orchestre și Ansambluri naționale și internaționale.
gusturile ei diverse o îndeamnă să se specializeze în paralel în teatru muzical (la Palais de Chaillot, la Châtelet, la Opéra Comique, la teatru Mogador, Marigny, la Comédie-Française). S-a afirmat frecvent în muzică de cameră alături de muzicienii Orchestrei Naționale a Franței. În prezent, în turneu cu „Les Misérables”, evoluează pe scena Teatrului Montparnasse în „La ballade de Souchon” cu Comédie-Française, spectacol regizat de Françoise Gillard.
19h15-19h45 : Salonul Doamnei Récamier
20h-20h30 : Salonul lui Charles Nodier
20h45-21h15 : Salonul lui Victor Hugo
21h30-22h00 : Salonul Delphinei de Girardin
„Un necaz de care un bărbat de societate sau o femeie la modă nu poate scăpa este să asiste la o lectură în salon” ([Balzac], La Mode, 20 noiembrie 1830)
Salonurile secolelor XIX joacă un rol central în răspândirea ideilor. Moștenitoare ale formelor de sociabilitate din secolul al XVIII-lea, ele evoluează pentru a acorda mai mult spațiu literaturii și artelor decât modei mondene, fără ca aceasta din urmă să fie total îndepărtată. Sunt redenumite cenaclu, termen inventat de Sainte-Beuve și preluat de Hugo. Balzac însuși imaginează un cenaclu în Înșelăciuni pierdute, în jurul lui Daniel d’Arthez.
Acolo se discută, se cântă, se dansează, se declamă; cel mai important, acolo sunt puse în saltare operele propuse la probe. Loc de lecturi și dezbateri, salonul oferă scriitorului primul public înaintea editării: un auditoriu ales, alcătuit din elita intelectuală pariziană, capabilă să asigure difuzarea și strălucirea operei.
În această nouă Noapte a muzeelor, veți fi invitați să parcurgeți, alături de Balzac, în literatură și muzică, patru saloane care au marcat epoca romantică: salonul Juliettei Récamier de la Abbatia-celor-Sălbatice, salonul lui Charles Nodier de la Arsenal, cenaclul lui Victor Hugo, pe strada Notre-Dame-des-Champs, sau chiar salonul Delphinei de Girardin. Samantha Caretti, lectriză, și Florence Hennequin, violoncelistă, se vor ocupa să readucă în viață fiecare dintre aceste saloane ale perioadei romantice și să evoce prezența lui Balzac în centrul acestor sociabilități literare și artistice, care au fost totodată locuri de prietenii durabile.
Samantha CARETTI
Doctor în literatură franceză și profesoară agregată de litere moderne, Samantha CARETTI și-a dedicat teza literaturii romantice din timpul Restaurării și numeroase articole despre scriitori ai epocii, între care Balzac în L’Année balzacienne, 2002 (« «Uniunea face puterea»: Balzac, colaborator al întreprinderii romantice»).
Implicată în promovarea cunoașterii și difuzării literaturii secolului al XIX-lea, este președinta Societății prietenilor Custine, vicepresedintă a Societății Chateaubriand, secretară generală a CL19 (Comitetul de Legătură al asociațiilor dicio-numistice), organizează numeroase evenimente literare și artistice și ia parte la concerte-lecturi.
Florence HENNEQUIN
După ce și-a încheiat cu brio studiile la Conservatorul Național din Paris, Florence Hennequin intră în Orchestra Regională din Bretagne. La șase ani de muzică simfonică mai târziu, se întoarce la Paris pentru a se deschide spre orizonturi muzicale noi. Se interpretează în principal la Opera Națională din Paris, precum și în mai multe orchestre și ansambluri naționale și internaționale.
Preferințele sale variate o conduc spre o specializare paralelă în teatru muzical (la Palatul de la Chaillot, la Châtelet, la Opéra-Comique, la teatrul Mogador, Marigny, la Comédie-Française). Se află regulat în recitaluri de muzică de cameră alături de muzicienii din Orchestra Națională a Franței. În prezent în turneu cu „Les Misérables”, susține reprezentații pe scena de la Teatro Montparnasse în „La balada lui Souchon” cu Comédie-Française, spectacol regizat de Françoise Gillard.
19:15-19:45: Salonul doamnei Récamier
20:00-20:30: Salonul lui Charles Nodier
20:45-21:15: Salonul lui Victor Hugo
21:30-22:00: Salonul Delphinei de Girardin
Fie că sunteți un fan necondiționat al scriitorului, fie că sunteți curios să descoperiți acest autor francez, vă încurajăm să veniți să vizitați Maison de Balzac în timpul acestei Nuit des Musées! Mergem, prieteni?
Date și orar
Pe 23 mai 2026,
Loc
Casa lui Balzac
47, rue Raynouard
75116 Paris 16
Prețuri
Gratuit
Site-ul oficial
www.maisondebalzac.paris.fr
Maison de Balzac, casa celebrului scriitor, și grădina sa secretă cu vedere la Turnul Eiffel
