Siegfried de Wagner la Opéra Bastille: ultimul act al L’Anneau du Nibelung va avea loc în 2026

Un erou neînfricat în fața unei lumi în prag de prăbușire... Opera Bastille vă invită să descoperiți Siegfried, opéra de Richard Wagner, într-o nouă montare semnată de Calixto Bieito, între 17 și 31 ianuarie 2026. Partea a treia din Corboul Nibelung, această capodoperă a repertoriului liric va fi prezentată publicului parizian în cadrul unui ciclu complet dedicat Tetralogiei wagneriene. Opera îl aduce pe scenă pe Siegfried, fiul lui Sieglinde și Siegmund, devenit un tânăr curajos, lipsit de teamă, pornit să-și afle destinul. Prin această figură liberă și instinctivă, Wagner reflectă asupra sfârșitului unei lumi conduse de zei și a apariției unui nou ordin, un subiect de gândire pe care montarea modernă a lui Calixto Bieito îl plasează în contextul actual al luptei pentru putere și destrămare.

În Siegfried, eroul își croiește singur destineul. Înarmat cu sabia Notung, acesta se confruntă cu dragonul Fafner, ia inelul puterii fără a conștientiza amploarea lui, apoi trece prin cercul de foc pentru a o dezveli pe Brünnhilde. Întâlnirea lor marchează începutul unui iubire reciprocă, menită să îi transforme profund.

O reinterpretare modernă a mitologiei wagneriene

Pentru Calixto Bieito, Siegfried se înscrie într-o viziune în care natura își recuperează drepturile după distrugerile provocate de om. Regizorul explică: "Wotan este un artist al distrugerii. În Siegfried, natura a recucerit lumea devastată. […] Din cauza manipulării umane, natura a ieșit de sub control. Este o revoluție a naturii, pădurile și Jungla devin nebune. Dar noi trebuie să supraviețuim". Această abordare plasează opera în contextul unei reflecții contemporane asupra raportului dintre umanitate, putere și mediu înconjurător.

Trama aleasă se bazează pe o narațiune intenționat fragmentată, în care trecutul și viitorul se interconectează. După Noțiunea de Rău din Rin și Walkiria , care explorau, respectiv, o lume dominată de supraveghere și o societate aflată în război, Siegfried continuă această călătorie printr-un univers în criză. Calixto Bieito subliniază că "regulile cosmosului nu sunt morale", amintind imposibilitatea ca omul să controleze total totul, fie că este vorba de zei, natură sau istorie.

• Citește și el
• Opere și balete de neratat la Paris și în regiunea Ile-de-France
• Cele mai bune oferte ale săptămânii în Paris şi în regiunea Île-de-France, în perioada 16-22 februarie 2026

O lucrare fundamentală în cadrul Tetralogiei

Din punct de vedere musical, Siegfried marche și el pe un nou drum în creația lui Richard Wagner. Score-ul se caracterizează printr-o orchestrare amplă și progresivă, evocând atât susurul pădurii, cât și strigătele eroice ale trompetei, culminând cu duetul final dintre Siegfried și Brünnhilde, considerat unul dintre cele mai mari apogeu ale tetralogiei. Această bogăție sonoră susține afirmarea unui „erou liber”, figura centrală a utopiei wagneriene.

Povestea compoziției acestei opere explică și caracterul său unic. Wagner a întrerupt scrierea Siegfried în 1857, după cel de-al doilea act, apoi a reluat-o după doisprezece ani, după ce a compus Tristan și Isolda și Meșterul cântăreților din Nuremberg. Această pauză îndelungată îi conferă operei o poziție aparte în Inelul Nibelungului, fiind atât moștenitoare a unei legende medievale, cât și un laborator pentru modernitatea muzicală și dramaturgică care continuă să inspire interpretări și în zilele noastre.

Această pagină poate conține elemente asistate de IA, mai multe informații aici.