Am deschis porțile muzeului Carnavalet din arondismentul 3 al Parisului pentru a descoperi o expoziție excepțională despre parizienii din perioada interbelică. Les gens de Paris, 1926-1936 se bazează pe primele recensăminte nominale ale capitalei pentru a face un portret impresionant al orașului la apogeul său demografic. Expoziția se desfășoară în perioada 8 octombrie 2025 - 8 februarie 2026, între zidurile istorice ale celui mai vechi muzeu din Paris, iar noi vom pleca cu o experiență foarte diferită.
De îndată ce intri, ești cufundat într-un Paris pe care credeai că îl cunoști. Paris, 1921. Populația capitalei a atins un maxim istoric de 2,89 milioane de locuitori, cifră care nu a mai fost egalată de atunci. În anii care au urmat, între 1926 și 1936, Orașul Lumină a întocmit, pentru prima dată în istoria sa, liste nominale cu locuitorii săi, în timpul recensămintelor cincinale. Aceste documente, păstrate la Arhivele din Paris, reprezintă o sursă inestimabilă pentru a înțelege cine erau cu adevărat parizienii în urmă cu o sută de ani.
Un tur al expoziției arată că, spre deosebire de alte municipalități franceze care au întocmit deja astfel de liste, Parisul nu a efectuat niciodată un recensământ nominal al populației sale până în 1926. Prin urmare, cele trei recensăminte din 1926, 1931 și 1936 au fost fără precedent. Pe fiecare foaie scrisă de mână, locuitorii erau enumerați clădire cu clădire, familie cu familie, cu nume, prenume, date și locuri de naștere, naționalități și ocupații. Aproape 9 milioane de persoane sunt înscrise în aceste registre, care dezvăluie o capitală aflată în profundă schimbare. Ne oprim îndelung în fața acestor pagini îngălbenite, în care vieți întregi sunt rezumate în câteva rânduri de cerneală.
Musée Carnavalet-Histoire de Paris a explorat aceste arhive inedite pentru a arunca o privire nouă asupra Parisului anilor interbelici. Fidel misiunii sale din 1880, muzeul spune povestea capitalei și a locuitorilor săi cu o abordare deopotrivă documentară și sentimentală. Această nouă expoziție se înscrie perfect în tradiția muzeului Carnavalet, care colecționează și conservă memoria Parisului de peste 140 de ani. Și pariul a dat roade: ne găsim captivați, chiar emoționați, de aceste destine anonime care prind viață sub ochii noștri.
În timpul vizitei noastre, am descoperit un oraș cosmopolit în care se întâlnesc muncitori din provincie, imigranți din toate colțurile lumii, artiști în căutarea libertății și familii pariziene autohtone. Am întâlnit personalități celebre precum Édith Piaf, Fernandel, Charles Aznavour și La Goulue, dar anonimii au fost cei care ne-au impresionat. Un șofer de taxi din arondismentul 18, o stenodactilografă din cartierul Opéra, un metalurg care locuiește în Belleville... Fiecare poveste individuală face parte din istoria colectivă a capitalei.
Prin intermediul fotografiilor de epocă, al cărților poștale, al obiectelor cotidiene și al graficii computerizate, expoziția realizează un portret în patru etape: locurile de naștere și naționalitățile, ocupațiile, situațiile familiale și distribuția în fiecare cartier și clădire. Expoziția prezintă modul în care era structurată viața pariziană, de la cartierele de lux din vest la suburbiile muncitorești din est, de la atelierele meșteșugărești din Marais la cafenele-restaurante precum cea imortalizată pe o carte poștală, Au Réveil Matin, situată pe avenue Jean-Jaurès în arondismentul 19. Această imagine a unei cafenele populare din anii 1930 este deosebit de fascinantă.
Ceea ce ne frapează este cât de mult rezonează temele abordate cu vremurile noastre: migrația, drepturile copiilor, politicile familiale, libertatea dragostei, legile sociale, urbanismul, istoria muncii și a șomajului. Aceasta a fost perioada anilor '20, dar și a crizelor economice și a tensiunilor sociale care au precedat al Doilea Război Mondial. Ne dăm seama că preocupările noastre actuale nu sunt, până la urmă, atât de noi.
Expoziția se bazează pe proiectul de digitizare a recensământului populației din Paris (POPP), realizat de cercetători de la CNRS și INED. Această performanță tehnică a transformat milioane de pagini scrise de mână într-o bază de date care poate fi exploatată cu ajutorul inteligenței artificiale. O mare oportunitate pentru genealogiști, care își pot găsi acum strămoșii parizieni în doar câteva clicuri pe site-ul Archives de Paris.
Expoziția este excepțional de bine curatoriată de Valérie Guillaume, directorul Muzeului Carnavalet, Hélène Ducaté, șefa misiunii științifice, și Sandra Brée, cercetător la CNRS, curator invitat. Pasiunea lor se simte în fiecare alegere scenografică, în fiecare document expus. Lucrările Sandrei Brée privind studiul demografic al populației pariziene în această perioadă crucială aruncă lumină asupra întregii expoziții.
Faceți-vă timp să vă plimbați prin sălile Muzeului Carnavalet, o bijuterie arhitecturală din cartierul Marais. Amplasat în două case de oraș renascentiste legate printr-o galerie, muzeul merită o vizită. A fost fondat în 1880 la inițiativa baronului Haussmann, care transforma Parisul la acea vreme. Hotelul Carnavalet în sine, construit între 1548 și 1560 pentru Jacques des Ligneris, președintele Parlamentului din Paris, este unul dintre rarele exemple de arhitectură renascentistă din Paris. Din 1677 până în 1696, aici a locuit celebra scriitoare Madame de Sévigné. Este ușor să ne-o imaginăm scriindu-și celebrele scrisori între aceste ziduri încărcate de istorie.
Cu aproape 625.000 de lucrări în colecțiile sale, Musée Carnavalet este unul dintre cele mai importante muzee din Franța. Pe lângă expoziția temporară, vom profita de vizita noastră pentru a admira o serie de comori: dormitorul lui Marcel Proust, reconstituit exact așa cum a fost, decorul Art Nouveau al bijutieriei Fouquet, semnat de Alphonse Mucha, și celebra pancartă a cabaretului Le Chat Noir. După patru ani de renovări, care se vor încheia în 2021, muzeul propune un itinerar redesenat și spații modernizate, păstrând în același timp sufletul locului. Rezultatul este uimitor.
Muzeul Carnavalet nu se mulțumește doar cu această expoziție. Evenimentul este însoțit de un program cultural bogat, cu evenimente de seară în Orangerie, accesibilă din 14 rue Payenne. În program: condițiile de viață la Paris pe 23 octombrie 2025, povești și traiectorii de viață pe 14 noiembrie, inteligența artificială în serviciul istoriei pe 27 noiembrie, tineretul parizian pe 4 decembrie, identitățile pariziene pe 11 decembrie și chipurile Parisului pe 15 ianuarie 2026. De asemenea, în fiecare sâmbătă, la ora 10.00, sunt organizate vizite ghidate cu experții culturali ai muzeului. O ocazie de a explora mai în profunzime anumite aspecte ale expoziției.
La plecare, avem sentimentul că această expoziție ne invită să ne cunoaștem mai bine, individual și colectiv. Ea ne reamintește că Parisul a fost întotdeauna un oraș primitor, mixt și divers. Că parizienii de acum o sută de ani nu erau atât de diferiți de noi. Preocupările, speranțele și dificultățile lor sunt ecoul nostru. În acest mozaic de vieți redescoperite, avem impresia că redescoperim puțin din istoria familiei noastre și că înțelegem mai bine originile capitalei prin care trecem în fiecare zi.
De ce ar trebui să mergeți? Această expoziție se adresează tuturor celor pasionați de istoria Parisului, dar nu numai. Pasionații de genealogie vor găsi aici o multitudine de informații și își pot prelungi vizita prin cercetarea strămoșilor lor pe site-ul Archives de Paris. Cei interesați de urbanism și arhitectură vor descoperi cum a fost organizat orașul, cartier cu cartier, clădire cu clădire. Cei pasionați de sociologie vor aprecia datele demografice, prezentate într-un mod clar și vizual.
Este, de asemenea, un loc minunat pentru a aduce întreaga familie să învețe despre istoria orașului lor sau pentru a împărtăși un moment cultural cu prietenii într-un cadru excepțional. Expoziția este accesibilă tuturor, chiar și celor care nu sunt neapărat familiarizați cu istoria Parisului. Turul este conceput pentru a fi educativ fără a fi plictisitor și emoționant fără a cădea în patetism. Vă lasă cu dorința de a afla mai multe despre propriile rădăcini și despre o capitală care se reinventează constant, rămânând în același timp fidelă sufletului său.
Muzeul Carnavalet se află la 23 rue de Sévigné, în arondismentul 3, la o aruncătură de băț de Place des Vosges și chiar în inima cartierului istoric Marais. Accesibil cu metroul din stațiile Saint-Paul (linia 1) sau Chemin Vert (linia 8), muzeul este deschis de marți până duminică între orele 10:00 și 17:45, iar casa de bilete se închide la ora 17:15. Vă rugăm să rețineți că muzeul este închis lunea și anumite sărbători legale.
Intrarea la expoziția Les Gens de Paris, 1926-1936 este de 15 € prețul întreg și 13 € prețul redus, cu reduceri și intrare gratuită disponibile pe site-ul muzeelor din Paris. Sfat: intrarea gratuită la colecțiile permanente, astfel încât să vă puteți prelungi vizita fără să cheltuiți prea mult.
Este o mare descoperire pentru oricine este pasionat de istoria urbană, de genealogie sau pur și simplu dorește să înțeleagă cum trăiau strămoșii noștri într-o capitală aflată la apogeul său. Încă o dată, muzeul Carnavalet își confirmă rolul esențial de gardian al memoriei pariziene și de vector al istoriei între generații. Veți pleca cu dorința de a vă întoarce și de a cerceta aceste arhive, poate pentru a găsi urme ale propriilor noștri strămoși parizieni.
Date și orar
De 8 octombrie 2025, La 8 februarie 2026,
Loc
Muzeul Carnavalet
23 Rue de Sévigné
75003 Paris 3
Prețuri
€13 - €15
Site-ul oficial
www.carnavalet.paris.fr
