Hilma af Klint la Grand Palais: o expoziție între spiritism, ocultism și abstracție

Hilma af Klint, o artistă suedeză vizionară și pionieră a abstracției, se află în centrul unei expoziții inedite la Grand Palais, în colaborare cu Centrul Pompidou, între 6 mai și 30 august 2026. Operele sale mistice, alimentate de spiritism și ocultism, sunt dezvăluite pentru prima dată în Franța într-un itinerariu care reunește aproape toate lucrările ciclului Picturile Templului, cea mai mare realizare a sa.

Și dacă spiritele ar fi deschis calea spre abstracție? Grand Palais dedică în Franța o expoziție inedită despre Hilma af Klint, artistă suedeză vizionară și una dintre figurile-cheie ale abstracției, din 6 mai până în 30 august 2026. Născută în 1862, ea dezvoltă încă de la începutul secolului XX un limbaj plastic bazat pe forme geometrice, culori intense și motive organice, într-o perioadă în care istoria artei asocia încă apariția abstracției cu Kandinsky sau Malevitch. Prin această expoziție, opera sa mistică, alimentată de spiritism, ocultism și căutarea lumii invizibile, invită la reevaluarea locului Hilma af Klint în istoria artei moderne.

O expoziție realizată în colaborare cu Centre Pompidou, care pentru prima dată în Franța prezintă operele sale, inclusiv integralul Picturile Templului (1906-1915), un ciclu mistic și monumental compus din 193 de opere, printre care se numără celebra serie a Celor Zece Mai Mari cu dimensiuni impresionante și simbolism ezoteric. Un fapt deosebit de important pentru toți cei interesați de originile abstracției, dar și de conexiunile dintre artă, spiritualitate și științele oculte.

O artistă între două lumi, între vizibil și invizibil

Formată la Academia Regală de Arte Frumoase din Stockholm, artista ducea o dublă viață plastică: pe de o parte o producție academică cu accente figurative, pe de altă parte o creație secretă și cu adevărat radicală. Influențată de spiritism, teozofie și de experimentele sale mediumice în cadrul unui grup de femei numit De Fem (format din 5 artiste: Hilma af Klint, Sigrid Herman, Anna Cassel, Cornelia Cederberg și Mathilda Nilsson), ea inventează un limbaj plastic pentru a traduce forțele cosmice și invizibile care o inspiră. Spirale, cercuri, fascicule de lumină alcătuiesc un vocabular vizual unic, departe de bornele estetice impuse de epoca sa.

Acest dialog între știință, credință și artă se simte în fiecare lucrare expusă, purtând un suflu utopic ce depășește simpladimensinue artistică. Într-un spațiu scenografiat pentru a transmite forța vibratoare a operelor, vizitatorii parcurg un drum immersiv, traversat de ecourile unei căutări metaphysice și universale. Departe de a fi doar o reluare a istoriei, această expoziție invită la o reflexie contemporană asupra rolului femeilor în istoria artei, mult timp estompate sau ignorate.

Raportul nostru despre expoziția Hilma af Klint de la Grand Palais:

Am avut ocazia să o vedem înainte de deschiderea oficială. La intrarea în Grand Palais, mergeți spre sala 8, în fund pentru a ajunge la ieșirea în expoziție (da, trebuie să treceți prin toată zona). Expoziția începe într-o mică încăpere circulară, care dezvăluie primele lucrări spiritualiste ale artistei, schițate pe hârtie, însoțite de un cartel menit să explice munca ei prin „grupul celor cinci practici mediumice”. Aici nu este vorba de o retrospectivă, ci de un focal pe ciclul său impresionant Picturile Templului, o lucrare majoră a artistei adesea neadunată într-un singur loc.

Recomandările noastre:

Sălile sunt ample și bine compartimentate... există suficient spațiu pentru mișcare și pentru a savura lucrările. Cu toate acestea, la etajul al doilea este bine să începeți din partea stângă, apoi să reveniți pe unde ați venit pentru a porni spre dreapta, urmând în mod cronologic evoluția marelui său ciclul.

O creație pe care o urmărim în mod constant, de la prima sală dedicată practicilor mediumice și până la antropomorfismul psihograhului în concepția fiecărei serii de opere inspirate de ființe supranaturale superioare. Fiecare serie, expusă într-un orden cronologic, corespunde totodată unui arhetip narativ despre transcendența corpului.

Expoziția începe cu o sală plină de lucrări fragile, sensibile la lumină și la temperaturi. Luați-vă o haină de lână. Și această secțiune se încheie, de altfel, cu un retablu care rezonează ca un rezumat al întregii sale cariere. O modalitate de a încheia cercul!

O reinterpretare a istoriei artei prin prisma feminității

Mult timp ignorată, Hilma af Klint a cunoscut o redescoperire la nivel mondial începând din anii 1980, în special datorită expozițiilor precum The Spiritual in Art la Los Angeles în 1986, sau, mai recent, Elles font l’abstraction la Centre Pompidou. Expoziția de la Grand Palais se înscrie în această dinamică a reabilitării artistelor femei, révélând rolul lor în geneza marilor mișcări ale secolului al XX-lea.

Prin această luminiere, ni se propune o reevaluare a narațiunilor dominante din istorie a artei, deschizând noi perspective pentru înțelegerea modernității. Această expoziție reprezintă, așadar, un moment esențial pentru cei interesați de diversitatea vocilor artistice și de modul în care anumite personalități au reușit, din exterior, să ne schimbe perspectiva asupra lumii. O expoziție ce merită descoperită fără întârziere!

Această pagină poate conține elemente asistate de IA, mai multe informații aici.