Ah, bagheta franceză! Simbol prin excelență al Franței gastronomice, ea pare să fi existat dintotdeauna... și totuși istoria sa este mult mai recentă (și controversată) decât ați putea crede. Această pâine emblematică, pe care ne-o imaginăm străveche, își are rădăcinile la Paris, la începutul secolului 20ᵉ, rezultat al influențelor vieneze, al constrângerilor legale și al unei nevoi de eficiență urbană.
Bagheta franțuzească este mult mai mult decât o simplă pâine: este punctul culminant al unei evoluții istorice, infuzată de mit, modelată de legislație, conservată prin meșteșug, iar acum celebrată ca o emblemă culturală în întreaga lume. Este un fel de mâncare modest, dar încărcat de istorie, iar noi vrem să vă spunem totul despre el!
Contrar credinței populare, bagheta nu provine din Evul Mediu. Pâinile de altădată erau mai degrabă rotunde, dense, grele, cântărind uneori câteva kilograme. Abia la începutul secolului 20ᵉ a început să se răspândească la Paris bagheta așa cum o știm astăzi.
Se vorbește adesea despre o origine vieneză, introdusă în Franța în anii 1830 de un anume August Zang, un austriac care a deschis o brutărie la Paris unde a folosit primele cuptoare cu aburi. Acest tip de coacere producea o pâine mai aerisită, cu o crustă subțire și crocantă, diferită de pâinile rustice franceze și foarte apreciată de aristocrație. Dar acesta a fost doar începutul.
Odată cueliminarea impozitelor pe pâinea albă, acest produs de lux a devenit accesibil oamenilor muncii: pâinea vieneză a devenit treptat mai lungă, până când a luat forma simbolică a baghetei, păstrată în coșuri de răchită concepute pentru a-i menține profilul alungit.
Mai multe povești mitice contribuie la legenda baghetei. Una susține că Napoleon I a cerut o pâine care să fie ușor de transportat pentru soldații săi, schimbând bilele rotunde în bețe subțiri, care economisesc spațiu. O altă versiune plasează invenția pe șantierele metroului parizian la începutul secolului 20ᵉ, unde cuțitele ar fi fost interzise pentru a evita luptele între muncitori: bagheta, ruptă cu mâna, a devenit o soluție practică.
Deși forma alungită a pâinii exista deja sub numele de"flûte", bagheta a început să se impună în brutăriile pariziene în jurul anilor 1920. Succesul său poate fi atribuit unui număr de factori.
Una dintre cele mai frecvent citate este o lege din 1919, aplicată în 1920, care interzicea brutarilor să lucreze înainte de ora 4 dimineața. Dar pentru a coace o pâine tradițională mare, trebuia să începeți mult mai devreme! Bagheta, datorită formei sale subțiri, necesita mai puțin timp pentru creștere și coacere. Prin urmare, brutarii au putut să respecte legea, continuând în același timp să furnizeze parizienilor pâine proaspătă în fiecare dimineață.
Cuvântul"baghetă" a apărut oficial în jurul anului 1920 pentru a desemna această pâine lungă, subțire, crocantă, cu vârfuri ascuțite. Menționată uneori în brevete încă din 1902, ea a fost reglementată de Prefectura Senei în august 1920 pentru a-i fixa dimensiunea (lungime maximă ~40 cm, greutate minimă ~80 g) și prețul.
În anii 1930, baghetele au câștigat în calitate și popularitate. În acea perioadă, baghetele se cumpărau de două ori pe zi, deoarece se învechiseră rapid: nu existau aditivi sau conservanți! După cel de-al Doilea Război Mondial, însă, producția de baghete s-a industrializat, prin standardizare, utilizarea de făinuri mai puțin nobile și distribuirea în masă.
Recunoașterea oficială a început în 1993, prin decretul nr. 93-1074, care impune doar patru ingrediente - făină, apă, sare, drojdie sau aluat acru - și interzice aditivii sau conservanții. Pâinea trebuie să fie produsă în întregime în incintă(frământată, modelată și coaptă în brutărie), , ceea ce garantează o baghetă tradițională franceză.
În noiembrie 2022, UNESCO a înscris cultura și know-how-ul baghetei franceze pe Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității, subliniind rolul său în patrimoniul viu al gastronomiei franceze și în viața de zi cu zi a francezilor.
Simbol al simplității, al împărtășirii și al convivialității, bagheta reprezintăarta franceză de a trăi, adesea menționată alături de vin și brânză. În fiecare zi, milioane de baghete sunt vândute în brutării, mărturie a unui atașament gastronomic adânc înrădăcinat în obiceiurile și imaginarul colectiv al oamenilor.
Regiunea pariziană prin terroir-ul său : Descoperiți specialitățile culinare din Île-de-France
Credeți că cunoașteți regiunea pariziană ca-n palmă, dar cât de bine îi cunoașteți terroir-ul? Atunci de ce să nu porniți fără întârziere să descoperiți specialitățile culinare ale regiunii Île-de-France! [Citeşte mai mult]
Această pagină poate conține elemente asistate de IA, mai multe informații aici.
Regiunea pariziană prin terroir-ul său : Descoperiți specialitățile culinare din Île-de-France
